Arta de a trai

Nu mai vreau cadouri! Am fost an de an preocupata de lucrurile pe care le voi primi de ziua mea, urmand sa fiu mereu dezamagita, deoarece nici un cadou de pana acum nu m-a dat pe spate. Nu mai vreau lucruri de ziua mea, vreau trairi, sentimente, clipe coplesitoare care se vor transforma in amintiri si imi vor schimba viata. Vreau o viata mai implinita cu mai putine posesii materiale. De cate ori nu ma plangeam ca vreau mai mult. Nu am apartamentul pe care il vreau, nu am papucii pe care ii vreau, nu am prietenii langa mine, vreau aia si aia etc. Interesant este faptul ca cu cat cumparam mai multe lucruri cu atat vioam sa am mai mult. Mereu exista ceva ce imi lipsea. Am 50 de perechi de papuci si folosesc zilnic doar doua perechi de tenisi. Unde e logica??? Am atatea posesii materiale si totusi nu sunt fericita.Cand voi avea perechea de Jimmy Choo voi fi fericita. Bullshit!!! Uite-ma aici in LA pe malul marii din Venice Beach privind apusul. Multi ar spune ca e un vis sa imi permit o vacanta de 2 luni intr-unul din cele mai costisitoare orase din lume la 23 de ani. Ma simt privilegiata, insa nu pe deplin implinita. Unde e problema?

Povestind cu un tip pe care abia l-am cunoscut, actor de meserie, fara succes si implicit fara bani am ramas uimita sa ii simt energia pozitiva si optimismul. Era multumit de lucrurile pe care le avea, chiar daca nu erau foarte multe si iubea tot ce ii iesea in cale. Atunci am realizat cat sunt de norocoasa sa ma fi nascut sanatoasa, intr-o familie care mi-a oferit dragoste si sprijin, ca am un acoperis asupra capului si am zilnic de mancare. Cu astea pot face orice, pot cuceri lumea. Nu mediul este de vina, ci perceptia mea asupra mediului. O gandire pozitiva atrage evenimente pozitive. Gandirea mea pozitiva a atras evenimente pozitive in viata mea, am fost doar prea incapatanata sa le percep rational. Implicit gandurile negative au atras evenimentele nefericite. Prin urmare noi ne croim destinul. Suntem pictorii tabloului care ne este viata. De ce sa nu privim viata ca pe o arta, noi fiind responsabili de frumusetea si valoarea ei?