Being

Humans are more concerned with having, than being.

Fara sentimente

Citind Fifty shades of Grey imi amintesc cum la un moment dat devenisem geloasa pe Anastasia pentru a fi trait toate clipele cu o asa intesitate extraordinara. Dupa care am incercat sa imi amintesc daca am trait si eu vreodata asa niste clipe intense cu vreun barbat. Raspunsul a fost pe departe nu. Am inceput sa imi pun intrebarea de ce? Oare e in carte exagerat sau sunt eu o bruta? Incercam sa imi dau seama daca e ceva neobisnuit sa nu fi simtit asta vreodata sau daca e anormal sa simti cu o asa mare intensitate.

Imi amintesc intamplari de la 14 ani  cand incercam sa par matura si puternica aratand ca nu sunt vulnerabila ca nu ma poate dobori nimic. A devenit la un moment dat obisnuinta. Creierul meu era programat sa blocheze sentimente din pacate nu isi dadea seama daca erau bune sau rele. Incercand sa blochez sentimentele negative am blocat totodata si cele care ma fac fericita.
 

Frustrare

De ce suntem frustrati?  Cred ca ma concentrez mult prea mult pe ceea ce nu pot sa fac decat pe ceea ce pot sa fac. Am pretentii prea mari? Eu as spune ca nu, cred ca e normal sa ai asteptari de la tine, asta te face sa evoluezi. Dar cum poti pastra echilibrul intre ambitie si frustrare? Ei bine pentru inceput sa accepti faptul ca nimeni nu pooate stapani un domeniu dupa doar cateva ore de practica. In afara de cei din Matrix. Scopul este sa iti faca placere activitatea respectiva si sa traiesti fiecare secunda. Gandindu-te doar la scopul pe care vrei sa il atingi poate deveni plictisitor, deprinmant si frustrant. Trebuie sa savurezi fiecare clipa al drumului tau, a vietii tale. Nu te compara cu ceilalti. Nu trebuie sa fii ca ei. Focalizeaza-ti toata atentia spre tine si vei fi mult mai fericit.